All for Joomla All for Webmasters

Luni - Vineri - 8:00 - 20:00

  •  0744 471 853
  •  office@psihologcopiipitesti.ro

Terapia ABA

Autismul poate fi invins!

Ce este ABA?
ABA este procesul aplicării sistematice a unor intervenţii bazate pe principiile teoriei învăţării pentru a îmbunătăţii comportamentele sociale semnificative într-o manieră. În mod particular, ABA se referă la aprecierea şi evaluarea comportamentului şi la aplicarea intervenţiilor în privinţa modificării comportamentului .
ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTU AUTISM!

Care sunt principiile ABA?
Metodele ABA utilizează manipularea antecedentelor şi a consecinţelor unui comportament (Cooper, Heron, Heward, 2007), pot fi folosite pentru predarea unor noi abilităţi (limbaj şi comunicare, autoservire, prerechiziţiile activităţilor şcolare), generalizarea sau transferul unui comportament de la o situaţie la alta (de exemplu, de la comunicarea doar cu cei din familie acasă, la comunicarea cu colegii la şcoală), manipularea contextului în care comportamentul are loc ( de exemplu, schimbarea metodelor de predare pentru a se câştiga atenţia copilului) sau reducerea comportamentelor neadecvate şi indezirabile : comportamentele autoagresive sau stereotipiile (Cooper, Heron, Heward, 2007).
Printre principiile de bază ale terapiei comportamentale aplicate se regăseşte recompensarea comportamentelor adecvate din punct de vedere social, recompensarea comportamentelor dezirabile, pe care ne-am propus să le creştem în intensitate şi în frecvenţă. Recompensa poate sa fie de două feluri: pozitivă, atunci când se adaugă un stimul şi negativă, atunci când un stimul este retras. Fie că vorbim despre recompensă pozitivă, fie că vorbim despre recompensă negativă, aceasta are rolul de a creşte frecvenţa unui comportament.
Un alt principiu în terapia comportamentală aplicată este extincţia. Aceasta, presupune retragerea întăritorului unui comportament, iar în urma retragerii întăritorului scade frecvenţa de apariţie a comportamentului. Ignorarea unui comportament funcţionează numai şi numai dacă atenţia este funcţia comportamentului respectiv! Această tehnică nu se aplica în cazul în care comportamentul poate afecta bunăstarea fizică/ psihică a persoanei în cauză sau a altora. De exemplu: copilul se caţără pe mobilă, în această situaţie, nu este ignorat! Această tehnică recomand să fie folosită împreună cu o alta. Termenul de extinction burst – se referă la faptul că în cele mai multe cazuri atunci când copilul este ignorat, el fiind obişnuit să primească atenţia pe care şi-o dorea , comportamentul problemă va escalada.
O altă modalitate de intervenţie asupra comportamentelor neadecvate este pedeapsa. De asemenea, aceasta poate să fie de două tipuri: pozitivă, atunci când se adaugă un stimul şi negativă, atunci când se retrage un stimul. Pedeapsa ca modalitate de corijare a comportamentelor neadecvate trebuie pe cât posibil evitată deoarece, conduce la scăderea stimei de sine, la implementarea fricii, poate genera furie şi nu în ultimul rând poate avea un impact negativ asupra performanţelor academice ale copilului.

Cum imi poate ABA ajuta copilul?
- Creste frecventa comportamentelor dezirabile prin recompensare;
- Invata copilul abilitati noi;
- Mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social;
- Generalizeaza abilitati/ comportamente;
- Reduce comportamentele neadecvate;
- Modifica mediul de invatare astfel incat sa fie cat mai eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice situatie.

De la ce varsta trebuie copilul cu autism sa inceapa terapia?
Exista diferente foarte mari intre intre un copil care incepe terapia la varsta de 1-2 ani si unul care incepe terapia dupa varsta de 5 ani. Este indubitabil faptul ca cel ce este incadrat intr-un program terapeutic de la o varsta cat mai frageda are sanse mult mai mari de recuperare. Asadar, varsta ideala de a incepe terapia este cuprinsa intre 1 an – maxim 2 ani.

Cat o sa dureze procesul de recuperare?
Aceasta este o intrebare la care nu se poate oferi un raspuns exact. Ce putem afirma este faptul ca procesul terapeutic este de lunga durata, uneori poate dura ani de zile, fiind nevoie de multe ore de terapie pe zi. Un program de terapie poate incepe de la 2 ore de terapie pe zi pana la 8 ore de terapie pe zi. Nu inseamna ca in cele 8 ore de terapie copilul sta cu terapeutul in cabinet, ci acestea sunt organizate in functie de nevoile copilului, astfel incat sa fie acoperite cat mai multe arii. Spre exemplu: intr-o zi un copil incadrat intr-un program intensiv de terapie poate avea 2 ore terapie 1:1 (la cabinet), 2 - 3 ore merge la gradinita cu insotitor, 2 ore terapie in parc/ la domiciliu.

Ce inseamna ,,shadow”?
Pentru a ajuta copilul cu autism sa se integreze este recomandat sa mearga insotit la gradinita sau la scoala. Sunt foarte putini copii care reusesc sa se integreze in invatamanul de masa fara insotitor (shadow). Shadow este acea persoana care insoteste copilul la gradinita/scoala si il ajuta pe acesta sa faca fata cerintelor.
Printre principalele obiectevie ale insotitorului regasim:
- Dezvoltarea independentei
- Invatarea regulilor sociale
- Generalizarea informatiilor invatate acasa/ la terapie
- Sa ajute (prompteze) copilul atunci cand acesta nu se descurca la o activitate
- Sa recompenseze copilul pentru toate comportamentele dezirabile. In timp, sistemul de recompensare se va transfera cadrului didactic astfel incat rolul insotitorului sa devina aproape insesizabil.

Care sunt abilitatile necesare unui copil pentru inscrierea si integrarea in gradinita?
Principalele abilitati necesare integrarii in gradinita sunt urmatoarele:
- Sa inteleaga comenzi simple
- Sa imite
- Sa identifice obiecte
- Sa poata fi implicat in activitati practice precum colorat, pictat, desen (independent sau cu ajutor)
- Sa stea pe scaun
- Sa fie obisnuit sa lucreze la masa
- Sa accepte copiii in preajma sa
- Sa nu prezinte comportamente agresive grave
- Sa poate participa la desfasurarea unei activitati pentru 10 – 15 minute

CE SUNT AUTOSTIMULARILE SI CUM PUTEM INTERVENII?
În cadrul, comportamentelor neadecvate care ridică o problemă destul de mare în ceea ce îi priveşte pe copiii diagnosticaţi cu TSA, o constituie autostimulările. Comportamentul autostimulant constă în mişcări repetate, bizare, care aparent nu au niciun efect funcţional asupra mediului înconjurător. Până în prezent nicio metodă nu s-a demonstrat ştiinţific că poate elimina în totalitate comportamentele de autostimulare la copiii cu retard sau autism (R.M. Foss, 1973).
Pentru copilul cu autism, autostimularea este considerată o caracteristică definitorie a comportamentului său. Autostimularea apare la nivelul corpului: fluturatul mâinilor, învârtitul, ciupitul, săritul – toate acestea putând indica dificultăţi de integrare senzorială (Lovas, 2012, pag.63).
Pe de altă parte, stereotipiile, un alt comportament neadecvat întâlnit la copiii cu TSA, reprezintă activitaţi repetate implicând diferite obiecte dintr-un mediu: mută obiectele dintr-o parte în alta fără un scop anume, aliniază jucăriile).

Încercările de a reduce comportamentul autostimulant au întâmpinat mari dificultăţi. Ca şi primă recomandare în intervenţia asupra autostimulărilor este substituirea comportamentului autostimulant disfuncţional, cu unul adecavt din punct de vedere social şi care să satisfacă aceeaşi nevoie.

Interventia pe autostimulari:

1. Trebuie blocata imediat
2. Copilul este redirectionat catre o activitate functionala
3. Se evita comentariile / NU
4. Nu se ofera contact vizual
5. Se ofera un comportament alternativ( se substituie) – ,,balansul este inlocuit cu datul in leagan”

Ce presupune analiza functionala a comportamentului?
Analiza funcţională a comportamentului reprezintă un set de proceduri care au drept scop identificarea cauzelor comportamentelor dezadaptative/ neadecvate social şi reducerea lor prin învăţarea unor noi comportamente. Pe de altă partea, analiza funcţională a comportamentului presupune şi investigarea modului în care persoana respectivă a învăţat un anumit comportament ş ce anume din prezent menţine acel comportament.
În urma realizării cu mare precizie a analizei funcţională a comportamentului, este luată decizia în ceea ce priveşte modalitatea de intervenţie a comportamentului.
Prin urmare, un comportament poate îndeplinii următoarele funcţii:
1.Obținerea atenției sau a unui bun material/comestibil;
2.Evitarea sarcinii din cauza oboselii sau a nivelului prea ridicat pentru abilitățile sale;
3.Scăparea din sarcina în care se află deja;
4.Autostimularea : nevoia de a se calma, de a se auto-regla sau de a se simți bine.
In momentul realizarii analizei functionale a comportamentului este obligatoriu necesar să se ia în calcul și excluderea oricăror alte tulburări sau probleme de sănătate: de exemplu, înainte de a stabili funcția comportamentului de protest înainte de masă este indicat să se stabileasca dinainte dacă acel copil nu are o tulburare gastrointestinală

După ce funcţia comportamentului problemă a fost identificată,intervenţia poate să fie bazată pe:
- Modificarea variabilelor-antecedent
- Modificarea variabilelor-consecinţă
- Învăţarea comportamentelor alternative

ANTECEDENT COMPORTAMENT CONSECINTA
Mara este la gradinita, iar doamna le spune copiilor ca pot face ce doresc! Ea nu face nimic! Mara loveste copiii, fapt ce este urmat de… Atentia primita sub forma de reprosuri ,,Nu este frumos cum te comporti!”
INTERVENTIE
MODIFICARE ANTECEDENT
Doamna educatoare ii da Marei un puzzle, astfel ea este impicata intr-o activitate Atat comportamentul, cat si consecinta sunt irelevante deoarece, comportamentul este evitat.
MODIFICARE COMPORTAMENT
Mara este la gradinita, iar doamna le spune copiilor ca pot face ce doresc! Ea nu face nimic! Mara este invatata sa spuna ,,Vreau sa ma joc cu tine!” Atentia primita de la colegul /colegii cu care se va juca
MODIFICARE CONSECINTA
Mara este la gradinita, iar doamna le spune copiilor ca pot face ce doresc! Ea nu face nimic! Mara loveste copiii, fapt ce este urmat de…

X

(comportamentul este plasat in extinctie)

 

Esenţial consider că este de reţinut faptul că întotdeauna comportamentul este unul rău/ neadecvat şi niciodată copilul! Nu copilul în sine este rău, ci comportamentul manifestat de el este unul rău/ nepotrivit ce trebuie modificat, corijat!

Newsletter

Unde ne gasiti:

Adresa
Centrul Rainbow
Str. Gheorghe Doja 60, Pitesti - Arges
Numar de telefon
0744 471 853